Reactualizat la:

Sărbătoarea Învierii, celebrată cu obiceiuri creştine, jocuri şi datini păgâne

Sărbătoarea Învierii, celebrată cu obiceiuri creştine, jocuri şi datini păgâne
Sărbătoarea Învierii este reprezentată în mai toate ţările de ouăle roşii, lumina adusă de la biserică, concursuri de ciocnire a ouălor, cadouri de la iepuraş şi mese îmbelşugate şi frumos împodobite, obiceiuri creştine legate de sărbătoarea religioasă în sine sau simple superstiţii.

Rectifica

Sărbătoarea Paştelui reprezintă pentru români, alături de Crăciun, cea mai importantă sărbătoare din an. Dacă de Crăciun imaginea este “albită” de zapadă şi colorată de bradul împodobit şi de cadourile primite, simbolurile pascale sunt ouăle roşii sau încondeiate, mielul pregătit de gospodine şi miresmele cozonacilor copţi în fiecare casă, dar şi imaginea naturii ce revine la viaţă după o iarnă grea. Ultima săptămână înaintea Paştelui este cea a Patimilor, care începe în duminica Floriilor, când se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim.

Săptămâna Patimilor este practic o retrăire a celor întâmplate înaintea Învinerii – prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. Slujbele acestei săptămâni sunt numite Denii, iar în Vinerea Mare se comemorează crucificarea lui Iisus, în această zi credincioşii ţinând post negru. Dacă astăzi românii dau fuga în supermarketuri pentru ouă gata colorate şi cozonaci gata făcuţi, în trecut totul se pregătea acasă, cu multă atenţie. În unele zone ale ţării încă se păstrează datini vechi, iar pregătirea mesei reprezintă pentru multe gospodine una dintre cele mai importante datorii din Săptămâna Mare.

Datini româneşti de Paşte

În Bucovina fetele urcă în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală în zorii zilei de Paşte pe faţă, ca să fie frumoase tot anul şi, aşa cum vin oamenii la biserică în noaptea de Înviere când se trag clopotele, le fel să vină şi feciorii la ele. Băieţii satului trebuie să se ducă cu flori la fetele care le sunt dragi, iar ele dacă doresc să-şi arate consimţământul trebuie să le dea un ou roşu.

În zona Câmpulung Moldovenesc în zorii zilei de duminică credincioşii ies în curtea bisericii, se aşează în formă de cerc, cu lumânări aprinse în mână şi aşteaptă preotul să sfinţească bucatele din coşul pascal. Fiecare sătean are pregătit un astfel de coş, după datini vechi. Astfel panerul este acoperit cu un şervet ţesut în specificul zonei şi are în el, pe o farfurie, seminţe de mac, care vor fi aruncate în râuri ca să alunge seceta, sare, care va fi păstrată pentru belşug, zahăr, care va fi dat peste an vitelor bolnave, făină, pentru ca rodul grâului să fie bogat, ceapă şi usturoi, care protejează împotriva insectelor. Peste această farfurie sunt aşezate şi pasca, şunca, brânza, ouăle roşii, bani, flori, peşte afumat, sfeclă roşie cu hrean şi prăjituri.

La Călăraşi coşul pascal adus la biserică pentru binecuvântare conţine ouă roşii, cozonac şi cocoşi albi. Păsările din coş sunt crescute anume pentru această tradiţie şi sunt cele care vestesc la miezul nopţii Învierea lui Iisus. Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul, acesta fiind semn de belşug. După ce slujba se încheie, cocoşii albi sunt dăruiţi oamenilor săraci.

O altă datină frumoasă vine din Maramureş, zona Lăpuşului. Astfel în dimineaţa primei zile de Paşte copiii până la vârsta de 9 ani merg la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda oferă fiecărui copil câte un ou roşu, iar vestitorii la plecare le urează gospodarilor “Sărbători fericite”. Datina spune că pragul casei trebui trecut mai întâi de un băiat pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

În Banat în dimineaţa primei zi de Paşte bucatele sunt tămâiate, apoi fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin cu pâine, sfinţite). Pe masa bănăţenilor sunt puse ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale.

În Ţara Moţilor în noaptea de Paşte se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Dacă aceştia nu o păzesc bine şi este furată, în ziua de Paşte trebuie să dea o masă, cu mâncare şi băutură, la care vor prezenţi atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor da masa.

În Ţara Bârsei, în jurul Braşovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate, obiceiul fiind numit Junii Braşovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de căluşari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cel mai cunoscut şi îndrăgit dintre concursuri este aruncarea buzduganului.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii, se pun un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, iar copii trebuie să-şi clăteasca faţa şi să-şi atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogăţii.

Bărbaţii din Bercheşu, judeţul Cluj, nu-şi lasă soţiile să încondeieze ouăle de Paşte, ci se ocupă ei de această treabă.

O tradiţie pe care românii au importat-o este iepuraşul de Paşte, un fel de Moş Crăciun al sărbătorii Învierii. Iepuraşul îşi are originea în tradiţiile precreştine ale fertilităţii, când era văzut ca simbol al renaşterii. El este un mesager sacru al divinităţii în multe culturi, dar prezenţa sa printre tradiţiile pascle este atestată documentar prin anul 1500, în Germania. Tot germanii au adus şi dulciurile în formă de iepuraş, prin anul 1800. Înainte de 1989, copii nu primeau cadouri de la iepuraş, ci doar încălţăminte nouă în unele zone, sau haine noi în altele.

Obiceiuri pascale de pe alte meleaguri

Un obicei al ruşilor este de a sparge ouăle de Paşte cu ajutorul cuielor, datină ce aduce aminte de răstignirea lui Iisus.  În gospodăriile ruseşti, femeile coc pâinea de Paşte, iar în Joia Mare se colorează ouăle după o tradiţie veche, fierbând ouăle cu felii de ceapă şi fâşii de mătase. Ruşii spun despre ouăle roşite de Paşte că au puteri magice şi mulţi dintre ei ascund unul la fundaţia casei pentru a le aduce prosperitate. În timpurile vechi, în ajunul Sâmbetei Mari credincioşii spuneau că vor apărea creaturi satanice care îi vor chinui, iar singurul loc în care erau feriţi de rele era Biserica. Masa rusească de Paşte este decorată cu flori naturale şi ouă colorate, iar în afară de pâinea de Paşte mai sunt cârnaţi, şuncă, brânză şi lapte.

Pentru greci pregătirile încep în Joia Mare când femeile pregătesc tsoreki (pască) şi vopsesc ouăle. În Vinerea Mare preotul bisericii dă jos icona lui Iisus pe cruce şi o înveleşte în pânză, reiterând vechile ritualuri de înmormântare. Apoi icoana este pusă într-un sicriu înconjurat de crini albi şi plimbată prin oraş, în timp ce credincioşii plâng moartea lui Iisus. În Sâmbăta Mare membrii parohiei asistă la slujba oficială aproape de miezul nopţii, aducând lumânări aprinse, iar la miezul nopţii preotul anunţă cu bucurie “Christos anesti”. Credincioşii aprind lumânările de la Flacăra Sfântă din biserică, moment în care se încheie Postul Paştelui. La ajungerea acasă grecii fac semnul crucii cu lumina lumânării în pragul gospodăriei, în credinţa elenilor acest semn protejând casa şi pe cei ce stau acolo tot anul.

În Macedonia în Joia Mare, când ouăle sunt colorate, primul ou este pus de o parte şi este “protectorul casei”. Acest ou este pus lângă icoana din casă şi păstrat până la viitoare sărbătoare a Învierii. La următoarea sărbătoare, femeia ia oul şi fără ca cineva să o vadă, îl îngroapă în grădină. Toate pregătirile pentru masa de Paşte sunt făcute în Joia Mare, asta pentru că în Vinerea Mare credincioşii macedoneni merg la biserică şi postesc. În Sâmbăta Mare se mai fac pregătiri pentru masa pascală şi curăţenie. Masa macedonenilor este compusă din preparate din miel, sarma (sarmale), salate şi prăjituri. Fiecare membru al familiei, dar şi cei ce vin în vizită primesc ouă roşii cu urarea “Hristos Voskrese” (Hristos a înviat) la care se răspunde cu “Voistinu Voskrese” (Adevărat a înviat).

Pâinea Paştelui este, alături de ouăle roşii, printre cele importante componente ale mesei de Paşte la bulgari. Bulgăroaicele coc o pâine similară cozonacului românesc, îndeajuns de mare ca să poată fi împăţită de toţi cei ce vor veni la masa pascală. Pe masa pascală se mai pun ouă roşii şi albe, acestea din urmă reprezentând bărbaţii casei, iar cele roşii femeile. Ouăle roşii sunt îngropate pe câmpuri ca să nu se abată grindina asupra culturilor, iar cojile de la cele consumate sunt date vitelor sau lipite pe tavanele caselor pentru protecţie. Vecinii bulgari îi îngroapă pe cei morţi de Paşte cu ouă roşii.

În Lunea Paştelui, bărbaţii din Cehia, Ungaria şi Slovacia îşi biciuiesc simbolic femeile cu mlădiţe de salcie împletite cu panglici, iar mai apoi le stropesc cu apă, pentru că aşa vor fi sănătoase şi frumoase pe viitor. În Cehia ouăle sunt colorate sau încodeiate după ce albuşul şi gălbenuşul a fost scos, tehnică numită “kraslice”.

În Danemarca, Finlanda şi Suedia galbenul este culoarea care domină masa de Paşte, de la ouă, până la ornamente. În Finlanda de pe masa pascală nu trebuie să lipsească o plăcintă de brânză, care este numită “mammi”. În Suedia în zilele premergătoare Nopţii de Înviere, copii se costumează în vrăjitoare şi se plimbă prin oraşe, acest obicei venind din Evul Mediu când se credea că vrăjitoarele terorizau copiii.

Din Vinerea Mare până în Duminica Paştelui, clopotele din Franţa sunt mute, în semn de respect pentru durerea lui Iisus. Copiilor li se explică faptul că clopotele au zburat la Roma, iar în dimineaţa Învierii are loc “întoarcerea clopotelor”.

Datinile se confundă în multe ţări, fiind împrumutate sau moştenite. Multe sunt legate de sărbătoarea religioasă în sine, iar altele sunt simple superstiţii sau tradiţii pagâne. Fiecare popor a păstrat din trecut obiceiuri care nu sunt încălcate, în timp ce alte datini au fost date uitării. În mai toate casele lumii se aduce lumină în Noaptea Învierii, iar în ziua Paştelui se pune masa alături de rude şi prieteni.

sursa NewsIn



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria Clon Ştirile judeţului Cluj
Terapia OHT, o procedura revolutionara in tratarea cancerului
Noua terapie din acest domeniu, se numește Ozone Oxigen High Dose Teraphy (OHT), este un tratament revoluționar, [...] mai multe »
Lucruri de considerat despre achiziţia maşinilor de tip CNC
De-a lungul anilor tehnologia s-a schimbat atât de mult încât inovaţiile pe piaţă sunt aplicate pentru o vastă [...] mai multe »
Prima competiție de crossfit din Transilvania, la Cluj
Pe 20 iunie va avea loc la Cluj-Napoca prima competiție de crossfit din Transilvania. mai multe »
Clon.ro te trimite la concertul lui Julio Iglesias
Participă la concursul organizat de Clon.ro și poți câștiga invitații la concertul lui Julio Iglesias din Cluj.  mai multe »
Explozie intr-un bloc – 16 apartamente avariate
O puternica explozie a avut loc intr-un bloc, in noaptea de luni spre marti. 16 apartamente au fost afectate, sase [...] mai multe »
Repatrierea voluntara, intoarcerea acasa cu demnitate
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul în România, în parteneriat cu Asociația Serviciul Apel [...] mai multe »
Show electric in Castelul Banffy,Versailles-ul Transilvaniei
Zeci de mii de iubitori ai muzicii electronice petrec de doua zile in Castelul Banffy din Bontinda, judetul Cluj, in [...] mai multe »
Cluj-Napoca: Corabia lui Tezeu a navigat spre Trofeul Transilvania la TIFF 2013
Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2013 și-a desemnat laureatii! Lungmetrajul indian "Corabia lui Tezeu", [...] mai multe »
Cluj: operatie de extirpare a unei tumori de 20 kg!
A crezut iniţial că se îngraşă, apoi că este însărcinată, după care medicii specialişti au descoperit că în [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CLON.ro

Autentificati-va pe CLON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CLON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou