Mai mulţi oameni politici italieni, printre care un ministru şi un preşedinte de regiune, au reacţionat favorabil duminică la rezultatul referendumului care interzice construcţia de minarete în Elveţia, calificat drept o “lecţie de democraţie”. “Elveţia ne trimite un semnal clar: da clopotelor, nu minaretelor”, a declarat ministrul simplificării administrative, Roberto Calderoli (Liga Nordului, partid antiimigranţi) pentru agenţia de presă italiană ANSA. “Ceea ce pare să reiasă din alegerea poporului elveţian este, pe de o parte, respectarea libertăţii de religie, iar pe de alta necesitatea de a pune capăt aspectelor politice şi de propagandă legate de islam”, a apreciat el. “(Acest lucru – n.red.) ar trebui să ne facă să reflectăm”, a conchis oficialul. La rândul său, Riccardo De Corato, deputat din Poporul Libertăţii (de dreapta, partidul lui Silvio Berlusconi) şi primar adjunct al Milano, consideră că “foarte democratica Elveţia a dat o lecţie Italiei, în special militanţilor de stânga care, dacă ar si apărut o astfel de iniţiativă în Italia, ar fi urcat pe baricade şi ar fi strigat scandal”. Europarlamentarul din Liga Nordului, Matteo Salvini, a evocat “o mare lecţie de democraţie din partea Elveţiei”. “Din păcate, în Italia nu se consultă poporul pentru a şti ce crede despre moschei şi despre centrele islamice”, a spus el pentru ANSA. “Sunt satisfăcut de ‘nu-ul’ spus minaretelor în Elveţia”, a declarat şi preşedintele regiunii Veneto (nordul ţării), Giancarlo Galan. Şi mişcările de extremă-dreapta franceză (Frontul Naţional) şi austriece (FPÖ şi BZÖ) au salutat votul. La polul opus, Amnesty International a criticat o “încălcare a libertăţii religioase, incompatibilă cu convenţiile semnate de Elveţia”. Marele muftiu al Egiptului, Ali Gomma, a vorbit despre o “insultă” pentru musulmanii din întreaga lume. La rândul său, presa elveţiană a criticat un vot “inspirat de teamă”, temându-se de consecinţe. “Elveţienii au votat cu sufletul (…) inspirat de teamă, de fantasme şi de ignoranţă”, afirmă cotidianul Le Temps din Geneva, care este îngrijorat de o “lovitură spectaculoasă” dată imaginii Elveţiei în lume. “Exporturi, turism, industrie de lux, finanţe, sectoare care se tem că şi-au pierdut din aura lor atât de preţioasă nu sunt cele mai puţin importante” pentru economia ţării, subliniază cotidianul 24 Heures (Lausanne). Potrivit La Liberté (Fribourg), “temerile legate de islamizarea ţării” au cântărit mult la acest scrutin. Le Journal du Jura critică “un autogol al fricii”, denunţând amalgamul întreţinut de campania dreaptei populiste între populaţia musulmană din Elveţia şi “fundamentalismul religios din lume”. “Răzbunare, boicot, retorsiune (…) Acest afront faţă de islam ar putea costa scump. Unii, politraumatizaţi de criză, au pus în urnă un vot mai degrabă de protest şi de neîncredere decât de ură şi de sfidare. A ieşit o bombă”, se alarmează La Tribune (Geneva). “În momentul în care sunt de înfruntat atât de multe alte provocări, de la criza economică, la conflictul cu Libia, trecând prin dispariţia secretului bancar, sperăm că preţul nu va fi exorbitant”, comentează La Liberté. Cotidianul din Zurich Tagesanzeiger afirmă că acest vot a divizat profund ţara, între o parte “modernă şi internaţionalistă” şi o alta mai “tradiţională şi naţionalistă”. Votul “va spori izolarea internaţională a Elveţiei, chiar şi printre ţările occidentale, avertizează ziarul. “Urmările imediate ale votului sunt limitate. Minaretele existente nu sunt ameninţate (şi – n.red.) unele noi nu erau aşteptate în masă”, temperează Neue Zürcher Zeitung (NZZ), care critică, însă, faptul că “atmosfera s-a răcit în mod clar pentru musulmani”. Elveţienii au creat duminică o “uriaşă surpriză” pronunţându-se prin referendum, cu o majoritate netă de 57,5% din voturi, în favoarea interzicerii minaretelor în ţară, o iniţiativă ce aparţine dreptei populiste, care vede în aceste construcţii “un simbol politico-religios”. Sursa: NewsIn
Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CLON.ro