Reactualizat la:

Andrei Marga pune în lumină problemele Declaraţiei de la Bologna

Andrei Marga pune în lumină problemele Declaraţiei de la Bologna
Cluj-Napoca. Recotrul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, va vorbi la reuniunea semnatarilor de la Viena din 11-12 martie despre problemele apărute în Declaraţia de la Bologna.

Rectifica

Discursul său se intitulează chiar: „Declaraţia de laBologna (1999). Probleme şi erori de aplicare”. Redăm mai jos întreg conţinutul discursului care va fi susţinut de Andrei Marga.

Universităţile europene sunt angajate astăzi în „procesul Bologna”. După adoptarea Declaraţiei de la Sorbona (1998), tot mai multe ţări au semnat Declaraţia de la Bologna (1999), ce avea două scopuri majore: să creeze „aria învăţământului superior european” reducând barierele în faţa mobilităţii profesorilor, cercetătorilor şi studenţilor, şi să mărească competitivitatea universităţilor europene. Suntem după încheierea decadei de aplicare a Declaraţiei de la Bologna, încât putem face un bilanţ şi putem semnala problemele apărute.

Atunci când Declaraţia de la Bologna a fost lansată s-au formulat câteva temeri: atenuarea diferenţelor dintre sistemele de învăţământ superior din Europa va aduce invazia de specialişti dinspre ţările mai dezvoltate; formarea ariei europene a învăţământului superior va afecta originalitatea acestor sisteme; restructurarea studiilor universitare va duce la scăderea calităţii pregătirii studenţilor. Nici una dintre temeri nu s-a confirmat. Au sporit, în schimb, şansele de mobilităţi academice pentru predare şi, respectiv, pregătire în universităţi din ţări diferite, s-a redus diferenţa dintre centre şi periferii, s-a conturat dimensiunea europeană a universităţilor8. Paharul schimbărilor benefice este pe jumătate plin, dar, trebuie spus, cealaltă jumătate este cu probleme.

În diferite ţări din Europa se întâmpină, în măsuri variate, probleme ce ţin de aplicarea Declaraţiei de la Bologna şi probleme ce ţin de situaţia universităţilor.

Dintre problemele ce ţin de procesul Bologna se detaşează câteva ce merită de pe acum atenţia: probarea noii structuri a studiilor (bachelor, master, doctorat, etc.) pe piaţă încă nu a fost făcută suficient; uniformizarea duratei studiilor pentru bachelor (în multe ţări şase semestre) afectează unele specializări (teologie, filologie, arte, etc.); studiile master sunt prea puţin diferenţiate în raport cu piaţa muncii; pregătirea interdisciplinară, practica în specialitate, disciplinele formative sunt prea reduse; conţinutul şi durata doctoratului nu sunt satisfăcător concepute; sistemul de quality assurance actual riscă să creeze o nouă birocraţie în învăţământul superior; suprareglementarea ameninţă să descurajeze iniţiativele creative. Astfel de probleme le întâmpină, probabil, nu doar sistemul Bologna, dar le întâmpină şi acest sistem.

Dintre problemele ce ţin de situaţia universităţilor în Europa de astăzi aş menţiona câteva mai acute: globalizarea este percepută mai curând ca stimulent la uniformizare decât ca obligaţie de inovaţie; legătura dintre cunoaştere şi viziune este ruptă; deschiderea sistemelor naţionale pentru competiţie este încă redusă; legătura dintre cercetare şi predare/învăţare este prea slabă; politica pe termen scurt şi politica pe termen lung nu sunt legate; preluarea cerinţelor global knowledge based market de către universităţi înaintează prea încet; capacitatea de schimbare reformatoare în universităţi rămâne modestă; o nouă concepţie asupra educaţiei s-a format, dar asumarea ei întârzie.

România prezintă astăzi astfel de probleme. Aici însă universităţile suferă, în plus, în ultimii ani, datorită erorilor vizibile ale aplicării Declaraţiei de la Bologna. După ce, în 2000, a început aplicarea (prin ordonanţele de guvern privind studiile master, învăţământul în limbi moderne, asigurarea calităţii etc.), în 2001 Ministerul Educaţiei a abrogat măsurile crezând că Declaraţia nu se va aplica. În 2003, acelaşi minister s-a trezit că alte ţări fac progrese în aplicare şi a trecut în viteză prin Parlament o lege de restructurare a studiilor (Legea 288/2004), care nu s-a mai discutat public. Legea a centralizat deciziile (ministrul revenind, în locul agenţiilor autonome, decidentul specializărilor), conţine aplicări mecanice şi soluţii greşite (cum este, de pildă, aberaţia reducerii studiilor de teologie la trei ani etc.), care slăbesc studiile universitare, în loc să le diferenţieze şi consolideze. Astăzi această lege trebuie modificată drastic, pentru a nu genera noi daune. O reglementare de către guvern (88/2005) a căutat să restructureze studiile, dar mai mult le-a confuzionat şi slăbit (bachelor este considerat greşit ca nonspecializare, dubla specializare s-a distrus, „domeniile” sunt confuze etc.). Reglementarea dată de guvern (567/2005) a afectat grav studiile de doctorat (reducând efectivul de locuri de studii, introducând taxe aleatorii, dizolvând pregătirea doctorală în şcoli oarecare şi rebirocratizând studiileetc.) şi are ca rezultat emigrarea pe scară mare a candidaţilor de vârf. Studiile master, reglementate în 2006, sunt considerate greşit ca simplă prelungire a studiilor. România prezintă indiciile evidente ale unui declin al competenţei administrative, care a adus un declin al reformelor şi scăderea valorii sistemului universitar. În al doilea rând, sistemul învăţământului superior este supradimensionat, încât orice măsură de reformă este de la început diluată. În sfârşit, o politizare agresivă afectează astăzi deciziile, încât şi agenţiile şi consiliile naţionale au prea puţină independenţă.

Ce este de făcut?

Enumăr câţiva paşi de întreprins imediat. Primul este revenirea la Declaraţia de la Bologna (1999), aşa cum a fost redactată, semnată şi asumarea ambelor obiective: competitivitatea sistemelor de învăţământ şi mărirea competitivităţii universităţilor. Al doilea constă în deplasarea accentului de pe durata studiilor (care a fost abia o recomandare în Declaraţie) pe conţinutul şi valoarea programelor. Al treilea este revizuirea duratei luată rigid în considerare (şase semestre bachelor, trei ani doctorat) prin flexibilizare în funcţie de nevoi de pregătire şi de evoluţia sistemelor universitare din afara Europei. Al patrulea este lansarea sistematică a politicii excelenţei şi trecerea hotărâtă dincoace de democraţia de masă la democraţia postegalitară şi, în acest cadru, de la universitatea masificată la universităţile de cercetare intensivă şi de educaţie (Bildung) competitivă. Al cincilea pas constă în a înnoi concepţia asupra educaţiei superioare recuperând, în condiţiile de astăzi, tradiţia Bildung, şi nu ignorând-o.

Paharul aplicării Declaraţiei de la Bologna este pe jumătate plin, iar ceea ce a mai rămas de făcut este de făcut neîntârziat”. 

 



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria Clon Ştirile judeţului Cluj
Terapia OHT, o procedura revolutionara in tratarea cancerului
Noua terapie din acest domeniu, se numește Ozone Oxigen High Dose Teraphy (OHT), este un tratament revoluționar, [...] mai multe »
Lucruri de considerat despre achiziţia maşinilor de tip CNC
De-a lungul anilor tehnologia s-a schimbat atât de mult încât inovaţiile pe piaţă sunt aplicate pentru o vastă [...] mai multe »
Prima competiție de crossfit din Transilvania, la Cluj
Pe 20 iunie va avea loc la Cluj-Napoca prima competiție de crossfit din Transilvania. mai multe »
Clon.ro te trimite la concertul lui Julio Iglesias
Participă la concursul organizat de Clon.ro și poți câștiga invitații la concertul lui Julio Iglesias din Cluj.  mai multe »
Explozie intr-un bloc – 16 apartamente avariate
O puternica explozie a avut loc intr-un bloc, in noaptea de luni spre marti. 16 apartamente au fost afectate, sase [...] mai multe »
Repatrierea voluntara, intoarcerea acasa cu demnitate
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul în România, în parteneriat cu Asociația Serviciul Apel [...] mai multe »
Show electric in Castelul Banffy,Versailles-ul Transilvaniei
Zeci de mii de iubitori ai muzicii electronice petrec de doua zile in Castelul Banffy din Bontinda, judetul Cluj, in [...] mai multe »
Cluj-Napoca: Corabia lui Tezeu a navigat spre Trofeul Transilvania la TIFF 2013
Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2013 și-a desemnat laureatii! Lungmetrajul indian "Corabia lui Tezeu", [...] mai multe »
Cluj: operatie de extirpare a unei tumori de 20 kg!
A crezut iniţial că se îngraşă, apoi că este însărcinată, după care medicii specialişti au descoperit că în [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CLON.ro

Autentificati-va pe CLON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CLON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou