Reactualizat la:

Andrei Marga a formulat un memoriu pentru continuarea reformei în învăţământul universitar

Andrei Marga a formulat un memoriu pentru continuarea reformei în învăţământul universitar
Cluj-Napoca. Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş Bolayi, a adresat către MECI un memoriu privind necesitatea reluării reformei universitare în România.

Rectifica

Cinci probleme a ridicat Marga în formularea semnată: problema revenirii la dubla specializare în universităţi, problema noii reglementări a studiilor de doctorat, problema reglementării studiilor postdoctorale, problema restabilirii educaţiei şi a studiilor de pedagogie şi problema restructurării învăţământului universitar teologic şi a altor specializări. Clon.ro prezintă mai jos conţinutul întregului memoriu formulat de rectorul UBB.

 

     

 

“Domnule Ministru,

 

Ne adresăm Dumneavoastră în legătură cu nevoia reluării reformei universitare în România. Situaţia şi indicatorii (care se pot discuta detaliat oricând) sunt de aşa natură, încât reluarea reformei universitare cât mai devreme posibil este cu atât mai favorabilă ameliorării performanţelor universităţilor autohtone. Se discută mult despre ceea ce este necesar să se facă pentru a ameliora învăţământul universitar din ţara noastră. Devine tot mai limpede că trebuie acţionat în acelaşi timp pe trei direcţii: ameliorarea finanţării, schimbarea legislaţiei, asigurarea unei viziuni de dezvoltare competitivă. O acţiune fără celelalte două nu dă rezultate.

 Oricare ar fi urgenţele de acţiune, nu avem, ca cetăţeni, nici un motiv să stopăm schimbările şi să irosim timpul, oricare ar fi argumentele contextului. România are nevoie atât de urgentă de reforme competente şi chibzuite în universităţi, încât orice alt argument păleşte, pentru minţile lucide, în faţa argumentelor rivale. În acest sens accentuăm nevoia ca autorităţile statului, ministerul, în primul rând, să acţioneze.

Pentru cine ia în seamă fără prejudecăţi situaţia din universităţi este cât se poate de clar că măsuri relativ recente, îndeosebi legislaţia din 2004 şi hotărârile de guvern din 2005-2007, sunt sursa multor dificultăţi, fiind – cel puţin în raport cu ceea ce s-a făcut în alte ţări comparabile – evident greşite. Nu ne propunem să intrăm aici în detalii, Vă solicităm însă reflecţia şi decizia în cinci probleme:

  1. problema revenirii la dubla specializare în universităţi;

  2. problema noii reglementări a studiilor de doctorat;

  3. problema reglementării studiilor postdoctorale;

  4. problema restabilirii educaţiei şi, prin implicaţie, a studiilor de pedagogie;

  5. problema restructurării învăţământului universitar teologic şi, prin implicaţie, a altor specializări.

Aceste probleme nu epuizează lista problemelor acute din învăţământul superior, dar sunt dintre cele resimţite ca urgenţe.


1. Problema revenirii la dubla specializare în universităţi

Se ştie că „dubla specializare” s-a dovedit a fi soluţie profesională superioară în universităţile din România, după ce a fost o practică foarte avantajoasă, din multe puncte de vedere (formarea mentalităţii interdisciplinare, mărirea şanselor de găsire de job-uri de către absolvenţi etc.), în universităţile din alte ţări. Se mai ştie că, în ţara noastră, datorită neînţelegerii Declaraţiei de la Bologna (1999) şi a aplicării mecanice a acesteia, prin Hotărârea de Guvern nr. 88 din 2005, conceperea de specializări universitare în regim „dubla specializare” a fost oprită. Prin corecturi ulterioare ale legislaţiei, „dubla specializare” a fost readmisă la facultăţile de Litere. Printr-o altă corectură a hotărârii de guvern, studiile teologice au revenit la patru ani, după ce – în mod evident greşit – acestea fuseseră reduse la trei ani.

Menţionez, fără a intra în detalii, următoarele: Declaraţia de la Bologna este pentru a mări competitivitatea studiilor şi nu pentru a înlocui soluţii viabile; în diferite ţări „dubla specializare” a fost păstrată; „dubla specializare” reprezintă o profesionalizare adaptată la nevoile pieţei calificărilor; în multe facultăţi (Litere, Istorie, Informatică, Business, Teologie, Mediu, Sociologie, Studii internaţionale etc.) „dubla specializare” a devenit „naturală”.

Reglementările menţionate conţin confuzia ilicită dintre dubla specializare înţeleasă ca asociere a două specializări îndepărtate şi dubla specializare naturală.

Adaug observaţia – din nou, fără a intra în detalii – că „dubla specializare” nu se lasă redusă la un program master, ce ar surveni după o specializare, şi nici la însumarea a două specializări, cum se crede frecvent.


2. Problema noii reglementări a studiilor universitare de doctorat

Solicităm relansarea dezbaterii privind studiile universitare de doctorat cu propuneri de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 567 din 15 iunie 2005. Un astfel de demers trebuie să ţină cont de cel puţin următoarele obiective, cu o importanţă covârşitoare pentru dezvoltarea învăţământului universitar şi a cercetării ştiinţifice din România, factor esenţial în procesul de aliniere a ţării noastre la comunitatea academică europeană şi internaţională:

1. Necesitatea ca studiile doctorale să contribuie la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în universităţi, să fie un motor al acesteia;

2. Crearea unui cadru stimulativ pentru cercetarea ştiinţifică din universităţi şi pentru atragerea tinerei generaţii spre activităţi de acest gen;

3. Eliminarea birocraţiei şi simplificarea procedurilor;

4. Creşterea responsabilităţii universităţilor, a conducătorilor de doctorate şi a doctoranzilor, în activitatea pe care o desfăşoară în cadrul şcolilor doctorale.

5. Internaţionalizarea studiilor doctorale, atragerea de doctoranzi străini.

Reforma legislativă în materie ar trebui să vizeze:

  1. O mai accentuată autonomie a universităţilor (IOSUD) privind organizarea studiilor universitare de doctorat, incluzând, fără a se limita la stabilirea domeniilor, determinarea şi evaluarea conducătorilor de doctorat, fixarea numărului de doctoranzi, conferirea titlului ştiinţific de doctor, eliberarea diplomei etc., desigur, toate acestea sub o justă supraveghere din partea MECI;

  2. Atribuirea de drept şi efectivă, a calităţii de conducător de doctorate, tuturor cadrelor didactice care au obţinut funcţia de profesor universitar;

  3. Încurajarea, prin reducerea formalităţilor inutile, a doctoratelor în cotutelă, în special prin măsuri cum ar fi: cooptarea, în urma evaluării de către IOSUD, a conducătorilor de doctorat autorizaţi în Uniunea Europeană şi state terţe, precum şi înmatricularea în regim bugetar a doctoranzilor din statele UE;

  4. Facilitarea accesului la studii universitare de doctorat finanţate prin burse de doctorat.

Universitatea Babeş-Bolyai se oferă să contribuie cu propuneri textuale de lege ferenda în ce priveşte reforma legislaţiei doctorale, pe care le putem înainta în orice moment Ministerului.

 

3. Problema reglementării studiilor postdoctorale

 Dacă în România a devenit necesară o nouă reglementare a studiilor doctorale, reglementarea studiilor postdoctorale este, de asemenea, solicitată, având în vedere câteva argumente:

  1. în unele ţări, în discipline ce se bucură de specialişti performanţi, a urma studii postdoctorale este o cale de specializare avansată făcând cercetare ştiinţifică efectivă. Pe această cale apar specialişti de înaltă performanţă, capabili de inovaţie cognitivă şi tehnologică;

  2. în unele ţări se acordă diplome sau certificate de studii postdoctorale, care sporesc competitivitatea candidaţilor în concursuri;

  3. unele catedre sau grupuri de specialişti din România au nivelul de competenţă cerut şi capacitatea de a preda în şcoli de studii postdoctorale;

 

4. Problema reconsiderării educaţiei, alături de instrucţie, în învăţământul superior

Educaţia (formarea pentru dezbatere publică, formarea gândirii critice, formarea pentru valori, formarea civică etc.) este scoasă din dezbaterea asupra învăţământului superior din ţara noastră în ultimii ani. În acelaşi timp, universităţile de referinţă din lume accentuează importanţa educaţiei.

Datorită întârzierii transformării fostelor licee pedagogice în colegii de institutori, aceste licee au pierdut complet şansa de a rămâne un ferment al pregătirii pedagogice. În consecinţă, secţiile de pedagogie din universităţi pierd din atractivitate. Pericolul este ca pe nesimţite pedagogii calificaţi să se reducă, iar pedagogia să se reducă, iar pedagogia să se stingă în tot felul de discipline simplu empirice.

Problema care se pune este aceea a regândirii ponderii educaţiei în formarea universitară şi, în legătură cu aceasta, a relansării pedagogiei, articulată la nivelul secolului XXI.

 

5. Problema restructurării învăţământului universitar teologic şi, prin implicaţie, a altor specializări

După cum se ştie, Declaraţia de la Bologna (1999) conţine proiectul restructurării specializărilor universitare sub multiple aspecte (conţinut, durată, caracter, curriculum, calitate etc.) pe direcţiile conjuncte ale compatibilizării sistemelor şi sporirii compatitivităţii. Aplicarea acestui proiect preocupă, pe bună dreptate, astăzi.

În ţara noastră, prin Legea nr. 288 din 2004 şi prin Hotărârea de Guvern nr. 916 din 11 august 2005, s-a recurs la aplicarea mecanică a restructurării, fără a se fi înţeles sensul. Ca efect, soluţiile, în cazul multor specializări, nu aduc rezultatele scontate sau sunt contraproductive. Avem în vedere aici, în primul rând, cazul pregătirii în specializarea „teologie pastorală”, dar problema se pune şi în cazul altor specializări. Concentrându-se, însă asupra „teologiei pastorale”, este de menţionat faptul că erorile din reglementările din 2005 s-au corectat în parte prin Hotărârea de Guvern nr. 676/28 iunie 2007. În fapt, însă, este nevoie de noi corecturi, plecând de la nevoile resimţite în pregătirea teologilor şi de la nevoile de compatibilizare europeană. Se cunoaşte că soluţia optimă, practicată de universităţile de prim plan în domeniul teologiei pastorale, constă în aplicarea restructurării Bologna pe soclul creat de 2-4 semestre de propedeutică.

Solicitarea noastră este de a se iniţia modificarea reglementărilor existente în ceea ce priveşte structurarea studiilor de teologie pastorală în aşa fel încât acestea să se poată consolida şi să devină compatibile european şi competitive.

Problema se pune, după cum am mai arătat, şi în cazul altor specializări care resimt inevitabil efectele unei aplicări mecanice greşite a unei soluţii europene oportune.

Aşa cum am subliniat, sunt numeroase probleme în universităţi, care reclamă soluţionări neîntârziate. Cele evocate mai sus sunt, însă, câteva, de primă urgenţă, cel puţin în ordinea asigurării competitivităţii studiilor universitare din România”. Andrei Marga.



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria Clon Ştirile judeţului Cluj
Terapia OHT, o procedura revolutionara in tratarea cancerului
Noua terapie din acest domeniu, se numește Ozone Oxigen High Dose Teraphy (OHT), este un tratament revoluționar, [...] mai multe »
Lucruri de considerat despre achiziţia maşinilor de tip CNC
De-a lungul anilor tehnologia s-a schimbat atât de mult încât inovaţiile pe piaţă sunt aplicate pentru o vastă [...] mai multe »
Prima competiție de crossfit din Transilvania, la Cluj
Pe 20 iunie va avea loc la Cluj-Napoca prima competiție de crossfit din Transilvania. mai multe »
Clon.ro te trimite la concertul lui Julio Iglesias
Participă la concursul organizat de Clon.ro și poți câștiga invitații la concertul lui Julio Iglesias din Cluj.  mai multe »
Explozie intr-un bloc – 16 apartamente avariate
O puternica explozie a avut loc intr-un bloc, in noaptea de luni spre marti. 16 apartamente au fost afectate, sase [...] mai multe »
Repatrierea voluntara, intoarcerea acasa cu demnitate
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul în România, în parteneriat cu Asociația Serviciul Apel [...] mai multe »
Show electric in Castelul Banffy,Versailles-ul Transilvaniei
Zeci de mii de iubitori ai muzicii electronice petrec de doua zile in Castelul Banffy din Bontinda, judetul Cluj, in [...] mai multe »
Cluj-Napoca: Corabia lui Tezeu a navigat spre Trofeul Transilvania la TIFF 2013
Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2013 și-a desemnat laureatii! Lungmetrajul indian "Corabia lui Tezeu", [...] mai multe »
Cluj: operatie de extirpare a unei tumori de 20 kg!
A crezut iniţial că se îngraşă, apoi că este însărcinată, după care medicii specialişti au descoperit că în [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CLON.ro

Autentificati-va pe CLON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CLON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou